Fără titlu

  Să te naşti femeie e noroc, să creşti o adevărată Femeie e muncă, dorinţă, dăruire, e artă.
  Cum văd eu aceea femeie? O văd fericită, indiferent că e singură, măritată, cu copii sau fără. O femeie a cărei fericire depinde de altcineva, nu a crescut, ci a stagnat la frageda vârstă în care aveam nevoie de braţele mamei pentru a ne ţine pe picioare. E grav când faci din cei din jur piloni ai fericiri tale şi când ei pleacă tu rămâi întinsă, pe podeaua rece a camerei, neputând să te mai ridici. Nimeni nu te va lua de mâna şi mergând cu tine îţi va spune : ,, uite, am ajuns la casa fericirii,, nimeni, nici bărbatul care te iubeşte, nici prietena care te susţine, doar eul din tine. Fericirea e aşa o chestie ciudată, vine doar atunci când începi să crezi în tine, să înţelegi că o meriţi şi că o poţi menţine ,,vie,,. De asta nu toate femeile sunt fericite, pentru că unele încă nu au crescut, unele au crescut doar în ani, iar unele sunt temătoare sau dependente, dar fericirea, nu vine decât la cele puternice. 

L.B.


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Iubite, să știi...

Străin iubit.

Caută-l.

Pierde-mă