Tu, Inspiră-mă!

    Urăsc articolele în care se presupune că cineva te poate învăţa cum să eviţi să fii înşelat sau, cel puţin, te învaţă cum ar trebui să te comporţi ca să nu fii bătaia de joc a cuiva. Nu există specialişti în aşa ceva, nu există oameni care să garanteze pentru un bărbat fidel sau pentru o femeie care nu schimbă direcţia.     Se înşeală din diverse motive, din motive personale, necunoscute altora. Înşeli pentru că vrei, pentru că asta alegi, pentru că îţi face plăcere. Nu înşeli din cauza neatenţiei celuilalt sau din cauza nopţii nefierbinţi care aţi avut-o într-o seară de octombrie...     Eşti înselată din cauza unei dorinţe puerile a celui care ar fi trebuit să te iubească o viaţă, nu pentru că nu eşti îndeajuns de bună pentru el. Este un fapt lipsit de respect să te consideri uscată, prăfuita şi veche pentru că, într-o dimineaţă, el s-a trezit în patul altcuiva ... Este  problema lui că nu şi-a respectat alegerea şi acele câteva promisiuni, este...

   Nu am respectat pe nimeni, niciodată, mai mult decât pe femeia tristă, istovită, dezamagită şi lovită din mine, dar care s-a ridicat mereu cu un zâmbet.   Nu am ascultat pe nimeni, niciodată, mai atent decât pe ale mele disperate strigăte interioare.   Nu am încurajat pe nimeni, niciodată, mai convingător decât pe copila copleşită care mă urmăreşte non-stop.   Nu m-am confensat nimănui, niciodată, mai sincer decât păsării Pheonix din mine, care renaşte de fiecare dată mai ambiţioasă.   Nu m-am justificat nimănui, niciodată, aşa cum mă justific în faţa jusţiarului eu, care ştie să mustre şi să fie implacabil de multe ori, dar care e singurul în măsură să o facă.   Nu am iubit pe nimeni, niciodată, mai mult decât mă iubesc pe mine, pentru că cred, în primul rând, în forţa din mine şi după în puterea bărbatului lângă care adorm... şi nici nu o voi face. L.B.