Întrebări

   Îl priveam cu stupoare, cu neliniște, cu ură, cu adorare...mă privea absent. I-am luat fața în mâini, iar ochii au întrebat ceea ce gura nu a avut curaj:,, de ce,, ? ,,cand,,? ,,  dar m-ai uitat,,?
   M-ai ții minte seara în care ți-am jurat iubire...? Dar minutul în care mi-ai zis că mă vrei doar pentru tine? De dimineața în care ți-am destăinuit dorul îți amintești? Sau de orele în care m-ai alungat din minte și din suflet?
  Eu îmi amintesc, eu nu Te pot uita sau nu vreau să Te uit, oops, să uit..ce mi-ai făcut, ce mi-ai zis, cum m-ai trădat, ca după să mă dai uitări.
   Mi-ai cerut să las totul pentru tine, m-ai certat și ignorat pentru ca nu am făcut-o..dar întreabă-te...mi-ai dat ocazia să o fac? Nu mi-ai dat nici timp, nici motive, nici șanse să te am, să te văd dincolo de perfecțiunea cuvintelor tale...nu ți-ai dat șanse să mă ai, să mă descoperi, să mă iubești.
  Azi vreau să retrăiești prin privirea mea, sinceră, tot ce am trăit eu infinte zile, dureroase zile...fără răspunsuri, fără cuvinte, fără tine.
 

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Iubite, să știi...

Străin iubit.

Caută-l.

Pierde-mă