Iubite, să știi...

      Iubite scump, bună dimineața! Ce faci?
Cafeaua în dimineața asta a avut cine să ți-o toarne în ceașcă? Sper că nu, pentru că vreau să mă citești singur și neîndrăgostit.
      Dar mă citești?
***
      În gânduri, în iluzii și în imaginile din care îți proiectezi viitorul sigur mă citești, dar oare îți imaginezi că am ochi mari și albaștri? Că am mâinile micuțe și flămânde de a ta piele, îți imaginezi?
Oare știi că am strâns atâta iubire în mine încât te voi sufoca? Că am atâtea cuvinte nespuse și păstrate doar pentru tine, omul vieții mele, știi? Și să mai știi ceva, vreau să fiu mama celor doi copilași ai tăi, da, vreau!
***
       Dar...mai întârzii mult, iubite? De ce întârzii? Eu? Eu te astept oricât, dar mi se cam scurge timpul și teama mi-e că în ziua în care ne vom vedea nu te voi recunoaște sau că voi fi deja secată de emoții de la atâtea dezamăgiri și trădări și nu îmi voi putea împlini promisiunile ce ți le fac în fiecare miez de noapte.
***
       Iubite, om frumos, dar știi, te voi iubi, începând de azi, pentru viitorul de mâine.

L.B.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Străin iubit.

Caută-l.

Pierde-mă